Pe urmele ceramicii romanesti

Istoric
featured image
Pe urmele ceramicii romanesti

Lutul este profund si intins ca pamantul din care vine. Nu ne-au trebuit mai mult de doua saptamani hai-hui prin tara pentru a ne convinge de o realitate mult mai mare decat cea imaginata de noi.

Cum orice lucru stabil incepe cu o calatorie de descoperire, am pornit si noi in mica noastra aventura de cunoastere a trecutului, a traditiilor in domeniul ceramicii si de intelegere a contemporanului, a formelor si texturilor construite din lut pe pamant romanesc. Am inceput cu cercetarea existentului a locurilor unde se fabrica ceramica, a oamenilor si micilor istorii personale, a spatiilor unde ceramica e unica si frumoasa ca in amintirile din casa bunicilor.

Acestea alaturate bagajului de cunostinte tehnologice si creativitate aveau sa transforme o viziune revolutionara intr-o experienta prezenta, cu tehnologii emergente. Intr-o societate in care tehnologia este omniprezenta, sa isi gaseasca un scop si in ceramica pentru a adauga magie magiei.

Am crescut cu ceramica de Horezu, asa ca am ales sa ne indreptam privirea catre Transilvania si Moldova, insa insuficient explorate.

CESIRO – fabrica de ceramica

ceramica in romania

Prima oprireSighisoara. Imprejurimile fabricii Cesiro – o fabrica din era comunista ramasa inca in picioare si care este si unul dintre cei mai mari furnizori de ceramica ai Europei. Este ceea ce a mai ramas din Intreprinderea de Sticla si Faiata Sighisoara, fondata in anul 1957, printre primele de acest fel din Romania.

Unele cladiri pastreaza inca amprenta trecutului cu un farmec desavarsit, in timp ce la interior vasele de bucatarie moderne isi croiesc drumul din pamant pana la mesele cochete din Europa. La marginea unui orasel rupt parca din povesti, farfuriile, canile si bolurile din faianta de menaj capata formele cautatate de cei mai mari retaileri din lume.

Cateva rafturi din magazinul Cesiro, aflat la intrare – sunt pline de vase ceramica cu forme simple, geometrice, atent lucrate si viu colorate.  Atat de dragut incat nu am putut pleca fara cateva suveniruri.

INTERCERAM – furnizori materiale si echipamente

ceramica Sighisoara

A urmat o scurta vizita la Interceram pentru a afla cate ceva despre materiale ceramice si echipamente. Au tot ce iti poti dori pentru un atelier de ceramica: argila, glazuri ceramice, cuptoare de ceramica etc. Ustensile si mostre cu glazuri asezate frumos pe pereti, cateva cuptoare si o roata olarului expuse. Si sunt oameni faini, gata sa te ajute cu orice ai nevoie.

Seara ne-am cazat in Sighisoara, la casa Lily . Am lasat deoparte ceramica si am intrat pentru cateva ore intr-un mic univers japonez.  Camerele sunt minunate: simple, supraetajate si decorate urmand scenarii din jocurile cu arte martiale. E ca o ruptura in timp si spatiu de atmosfera medievala a orasului.

CASA DE PE STANCA – magazin suveniruri

Magazin Suveniruri Sighisoara

A doua zi, plimbandu-ne prin oraselul ce aminteste de un taram mitic apus, cu alei extrem de inguste, cladiri inghesuite si colorate ca niste bomboane  și multe povesti infricosatoare despre Vlad Tepes ascunzandu-se in spatele legendarelor turnuri, am descoperit Casa de pe Stanca. La subsol, isi are sediul o frumoasa galerie de arta traditionala care reuneste obiecte de un farmec aparte de prin toata Romania – Galeria de artă tradițională Art, Crafts & Tea: ceramica decorativa sub forma de figurine, vase sau chiar reproduceri ale ceramicii de Cucuteni, obiecte religioase si linguri mestesugite din lemn, lucruri care ascund legende si simboluri ale neamului romanesc – pasari, lupi, serpi, frumoasele anotimpuri rostind despre ciclul vietii si iubire.

MANASTIREA AGAPIA – Muzeul vivant

atelier ceramica manastirea Agapia

Ne-am gandit ca daca tot suntem atat de departe de casa ar merita sa vizitam si manastirile Moldovei. Tocmai paraseam incinta manastirii Agapia, cand, dintr-o casuta modesta de pe strada ce ducea catre locul unde parcasem masina, o casuta la fel cu toate celelalte casute, iese o maicuta zambitoare si ne roaga sa vizitam un muzeu – Muzeul vivant. Era seara, ramasesem fara bani cash si bancomate nu pareau sa fie prin jur.

I-am explicat situatia si ca nu putem intra si a zis ca nu conteaza. Daca nu avem bani sa platim biletul intreg, putem da cat avem noi, dar ca merita sa vedem. Ne-am scotocit prin buzunare de tot ce mai aveam si a inceput turul. Era locul in care maicile aratau vizitatorilor cum se gospodaresc si cum traiesc. Cum isi gatesc mancarea, cum fac tesaturi la razboi, broderii manuale si… oale de lut – pe acea straduta se ascundea la vedere un mic ansamblu cu chilii si ateliere amenajat traditional.

Intr-o anexa, in curtea interioara, se afla cel mai important pentru noi – atelierul de ceramica. Atunci cand pleci la drum cu un scop, parca lucrurile iti ies singure in cale si iti dau sansa sa le descoperi. Ba chiar te cheama la ele. 🙂

Mese si rafturi din esente de lemn care contrasteaza, pline ochi cu oale, boluri si cani pictate deosebit de finut, un cuptor urias in centrul camerei, imagini din trecut cu maicutele la lucru. Minuni care se ascund in locuri nebanuite. Daca aveti drum, este un loc fermecat. Merita vazut.

Bucuresti  >> Brasov >> Sighisoara (Cesiro, Interceram, Magazin artizanat) >> Corund >> Baia Sprie (Casa Olarului) >> Baia Mare >> Manastirea Barsana >> Ceramica de Marginea >> Putna, Voronet >> Mihai Eminescu Ipotesti >>Ion Creanga >> Manastirea Agapia >> Piatra Neamt Cucuteni >> Bucuresti